Miercuri, 01 Februarie 2023
Constanţa, 4-12° C Cer în general noros | alte locaţii
Curs valutar
€ 4.8297 $ 4.4639
Căutam colaboratori

Căutam colaboratori!

Și tu poți fi reporter pe 101știri.ro. Trimite-ne ce ai auzit sau văzut interesant, foto, text sau video ori scrie un articol, două, zece și poți să fii reporter pentru o zi. Sau de ce nu... chiar mai mult! Aviz studenților la Jurnalism și tuturor celor care au ceva de spus. Contactați-ne pe office@101stiri.ro

DOBROGEA ÎN CĂRȚI ANASTATICE, PROIECT EXPOZIȚIONAL DE ANVERGURĂ AL CENTRULUI CULTURAL JUDEȚEAN “TEODOR T. BURADA” (I)

Articol publicat Sambata, 08 Octombrie 2022

de Grațiela GHEORGHE CARAGICU (gratiela.caragicu@101stiri.ro)

în Hot news, Culturale, Inedit magazin

Cărți vechi și valoroase, în ale căror pagini se ascund fragmente memorabile privind istoria, cultura, tradițiile și obiceiurile din zona Dobrogei, de-a lungul timpului, au fost scoase din nou la lumină datorită unui proiect inedit al Consiliului Județean Constanța (CJC), realizat prin Centrul Cultural Județean “Teodor T. Burada”. Este vorba despre o expoziție itinerantă recent vernisată la Biblioteca Județeană “Ioan N. Roman” (27 septembrie - 07 octombrie 2022), dar care va ajunge și în alte orașe ale țării, promovând lucrări de o valoare inestimabilă, unele dintre ele rătăcite sau demult uitate prin colecțiile bibliotecilor publice sau private, însă reapărute în circuitul expozițional și, implicit, în atenția publicului, prin realizarea unor ediții anastatice, proiect finanțat în ultimii ani de CJC și pus în practică de Centrul Cultural Județean.

Având la bază un bogat și prețios material documentar, cele 29 de cărți care compun expoziția itinerantă din cadrul Proiectului cultural Book Impact - Cartea Dobrogeană” reflectă fidel imaginea etnică a Dobrogei, care a fost și continuă să fie un mozaic cultural și etnografic unic, fapt care se explică și prin poziția sa geografică aflată la „răscruce de drumuri”. Fie că este vorba despre studii monografice ale unor pitorești sate dobrogene, unde se vorbește despre transhumanță și despre amprenta lăsată de oierii transilvăneni asupra ținuturilor arse de soare dintre Dunăre și mare, fie că regăsim pasaje lungi și savuroase semnate de marele istoric Nicolae Iorga când coboară din tren în “târgușorul turcesc” a cărui feerie orientală o cântă cronicarii vremii, cu multe prăvălii, cofetării, berării și cafenele luminate... Fie că ne uităm peste frumoase versuri inspirate de mare - Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Al. Macedonski, Octavian Goga sau Demostene Botez sau că ajungem la “Legenda lacului Tekir-Ghiol”, de Ioan Adam ori la „Scrisorile din captivitate” ale marelui om de cultură dobrogean Constantin Sarry, expoziția Centrului Cultural Județean “Teodor Burada” acoperă exhaustiv realitățile vieții dobrogene din ultimul secol.  

Directorul interimar general al Centrului Cultural Județean Teodor T. Burada”, dr. Laura Stroe Abibula și cea care a pus în practică cu succes acest demers inedit, ne-a declarat: „Expoziția aduce în atenția publicului cărți anastatice despre Dobrogea  și cărți care au fost editate de-a lungul anilor, în cadrul unor proiecte culturale, sub egida Centrului Cultural Județean Constanța  "Teodor T. Burada" despre datinile și tradițiile din Dobrogea”.   

DAR CE SUNT, DE FAPT, CĂRȚILE ANASTATICE?

        În primul rând, vorbim despre o tehnică ce salvează numeroase cărți vechi și valoroase de la uitare. Astfel, edițiile anastatice presupun reproducerea textelor prin procedee tipografice specifice și folosirea tehnologiei de tipar electronic, dând garanția că această ediție este identică până la amănunt cu prima formă a lucrării.

          O componentă importantă a expoziției Book Impact - Cartea Dobrogeană” o reprezintă cărțile anastatice apărute în anul 2018, omagiind Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Țară, proiect finanțat de Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean “Teodor  Burada”. Lucrările anastatice editate cu prilejul acestui important moment aniversar sunt ediții îngrijite de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan.

INVITAȚIE LA LECTURĂ – EDIȚII DEDICATE CENTENARULUI ȘI ÎMPLINIRII A 140 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA ȚARĂ

  • Povestea neamului românesc”, de I. Popescu-Băjenaru, București, Editura Cartea Românească S.A., 1925 - ediție anastatică îngrijită de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. Ampla lucrare, care a fost premiată de Academia Română, este închinată de către autor românilor de pretutindeni, fiind un valoros instrument de sondare în trecutul neamului românesc, “din vremurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre”, mai exact de la Dacia înainte de cucerirea romană și până la întemeierea Principatelor. O carte interesantă, utilă și valoroasă, bogatul material documentar fiind completat și cu imagini relevante, o lucrare necesară, pentru că toți românii sunt datori să cunoască istoria țării lor. 

  • Zile cernite - zile de nădejde (Scrisori din captivitate)”, de Const. N. Sarry - Constanța, 1927, Institutul de Arte Grafice al Ziarului „Dobrogea Jună” - ediție anastatică realizată de Centrul Cultural „Teodor Burada”, cu sprijinul CJC, se alătură celorlalte lucrări rare, readuse la lumină după ce au stat uitate în condiții precare în biblioteci publice ori private, în cadrul acestui amplu demers de recuperare a memoriei Dobrogei, a patrimoniului cultural local. Și acest volum emoționant, în care se regăsesc scrierile din captivitate ale lui Constantin N. Sarry, unul dintre cei mai mari oameni de cultură pe care i-a dat Dobrogea, licențiat în Drept, ziarist și fondator al ziarului „Dobrogea Jună”, se înscrie în proiectul Centrului Cultural Județean “Teodor Burada”, dedicat Centenarului Marii Uniri. A fost un prilej de a ne reaminti de talentul lui Const. N. Sarry, care a scris, printre altele, și despre atrocitățile războului. Volumul în ediție anastatică, realizat la Editura Next Book și tipografia Foto Story SRL, adună versurile pline de durere scrise de autor în captivitate, acesta fiind mobilizat ca soldat în luptele de la Turtucaia, în 1916 și luat prizonier în lagărul Mina Pernik din Bulgaria.

  • „Mocanii în Dobrogea”, de D. Șandru, apărut sub egida Institutului de Istorie Națională din București, 1946 - ediție anastatică omagiază, de asemenea, Centenarul și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Țară, fiind finanțat de CJC, prin Centrul Cultural “Teodor Burada”. Ediția a fost realizată la Editura Next Book și tipografia Foto Story SRL. Având la bază un bogat și prețios material documentar, cartea reflectă fidel imaginea etnică a Dobrogei, care a fost și continuă să fie un mozaic etnic și etnografic unic, fapt care se explică și prin poziția geografică de la „răscruce de drumuri”. În lucrarea de față, se pune accentul și pe amprenta transilvăneană lăsată de oierii transhumanți în drumul către pășunile Dobrogei.

  • “Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, Antica Tomi”, de Bruno Amante. Traducere din limba italiană de Celia Bruzzesi, București, Stabilimentul graphic I. V. Socescu.

  • Contribuțiuni istorice și Numele de Dobrogea”, de Virgil Andronescu, volum apărut la Tipografia “Ovidiu” H. Vurlis, în 1901.

  • Ediția anastatică a lucrării România cum era până la 1918. II. Moldova și Dobrogea”, de Nicolae Iorga, București, 1940, Așezământul tipografic “Datina românească”, Vălenii de munte (Prahova).

Iată ce spunea, în această carte, marele istoric, critic literar, profesor, dramaturg, documentarist, enciclopedist și ministru, Nicolae Iorga, despre Constanța, căreia îi făcea o descriere pitorească: “Încă o stație, și avem Constanța. Va fi un târgușor turcesc, la care să se alipească rău portul nostru costisitor sau feeria orientală pe care o cântă cronicarii mondeni ai ziarelor pentru lumea supțire ce-și caută aici de sănătate și petreceri două luni pe an? Lămpile de petrol și globurile electrice atârnând din înălțimea pârghiilor lor arată șiruri drepte de clădiri, printre care înaintează o stradă bine pietruită. În stânga se fac alte drumuri, tot drepte, tot bine pietruite și curate. Când ai ajuns jos, te afli într-o piață cu prăvălii, cofetării, berării, cafenele luminate. Apoi, în dreapta, un drum pe lângă case de odihnă și orânduială, într-un cartier de “lume bună”. La capăt, Otelul Carol se desfășură larg și înalt în fundalul unei grădini. Din față, unde plutesc lumini nesigure, răsună ca un zgomot de trăsuri fugărindu-se necontenit pe un pavagiu răsunător de piatră - Marea.

  • “Excursiuni în Dobrogea”, de Ion P. Licherdopol, profesor la Școala de Comerț din București, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, 1900. Lucrarea originală se află în colecțiile Bibliotecii V. A. Urechia Galați. Este, de asemenea, un volum interesant, în care se vorbește, pe lângă caracteristicile naturale ale Dobrogei - faună, floră, geologie - și despre climatologia Constanței, situată “pe coasta occidentală a Mării Negre”, unde temperature mijlocie anuală este de 11°.1, temperaturile extreme absolute sunt 36°.2 și -20°.7, iar în cursul unui an mijlociu sunt 74 de zile cu ploaie.

  • Datina”, revista Centrului Cultural Județean “Teodor Burada” al CJC, ediție specială realizată cu prilejul Centenarului Marii Uniri, 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară, 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Românească, sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân.          

  • „Amintiri din Dobrogea“ de Al. Malcoci Petrescu - Avocat în Constanța, Tipografia “Aurora” Frații Grigoriu 1901. Cartea se deschide cu capitolul “Amintiri”: “Dobrogea la reintrarea ei sub dominațiunea română, a fost împărțită în trei Județe: Tulcea, Constanța și Silistra Nouă cu capital Rasova, această împărțire s’a făcut în amintirea celor trei județe: Ismail-Bolgrad-Cahul care la 1856 fusese redate Moldovei iar la 1878 luate de Rusia de la România. Justiției Dobrogei i se dase o organisațiune specială, Tribunalele aveau competința Judecătoriilor de Pace și a Tribunalelor de Județe din țară între primii magistrați, după recomandarea d-lui Ministru de Justiție Eugeniu Statescu. Am fost și eu numit Președintele Tribunalului Silistra-Nouă, unde era prefect Generalul Tobras Gherghel și Casier General Alecu Holban. Capitala Județului Nostru era cunoscutul sat Rasova, dar nici n-am apucat a stabili bine autoritățile și Prefectul a cerut desființarea Județului Silistra-Nouă și atașarea lui la Constanța, cee ce s’a și făcut...”.

  • Un dobrogean de baștină despre Dobrogea”, de Constantin D. Benderly, Tipgrafia G. A. Lăzăreanu, 1903, Bucuresci - Lucrarea originală se află în colecțiile Bibliotecii V.A. Urechia Galați.

  • “Simion Licinski - Banditul din Dobrogea”, de Zamfir Filoti, extras din Ziarul Românulu, București, Tip. Românulu, V.C.A. Rosetti, 1889.

  • Antologia Dobrogei”, prozatori și poeți, cu prilejul centenarului 1878 - 2018, tipărită la Editura Casei Școalelor, București 1928, ediție anastatică realizată de editura Next Book și Foto Story SRL, îngrijită și postfațată de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan. Lucrarea cuprinde proză și versuri inspirate de ținuturile arse de soare ale ținuturilor dintre Dunăre și mare, reflectând fidel lumea, viața, obiceiurile și tradițiile dobrogene, cu aspecte din viața politică și administrativă, o adevărată frescă a epocii creionată sugestiv de personalitățile vremii. În paginile lucrării regăsim “Legenda lacului Tekir-Ghiol”, de Ioan Adam, dar și alte scrieri memorabile precum cele despre “târgușorul” Cernavodă, de Nicolae Iorga ori frumoase poezii inspirate de mare - Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Al. Macedonski, Octavian Goga sau Demostene Botez.

  • Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat), Jud. Constanța”, de Parachiva Gh. Pușcașu și Gh. M. Pușcașu, Constanța, Tipografia „Lucrătorii Asociați”, 1942 - ediție dedicată centenarului, este o monografie sociologică a acestui sat dobrogean, realizată după monografia istorică semnată de Al Stoian, lucrarea de față înglobând cele patru cadre: cosmologic, biologic, istoric și psihologic. Autorii s-au folosit, după cum mărturisesc în prefață, de puținele izvoare editate, ca și de multele mărturii ale bătrânilor, supraviețuitori, învingând toate greutățile ce se ivesc în cercetarea trecutului satelor dobrogene. (va urma)