Miercuri, 01 Februarie 2023
Constanţa, 4-12° C Cer în general noros | alte locaţii
Curs valutar
€ 4.8297 $ 4.4639
Căutam colaboratori

Căutam colaboratori!

Și tu poți fi reporter pe 101știri.ro. Trimite-ne ce ai auzit sau văzut interesant, foto, text sau video ori scrie un articol, două, zece și poți să fii reporter pentru o zi. Sau de ce nu... chiar mai mult! Aviz studenților la Jurnalism și tuturor celor care au ceva de spus. Contactați-ne pe office@101stiri.ro

Din seria cărților anastatice apărute sub egida Centrului Cultural Județean “Teodor T. Burada” Constanța (II)

TEODOR T. BURADA, VOLUM-DOCUMENT DESPRE CĂLĂTORIA ÎN DOBROGEA, LA "CHIUSTENDJE", ÎN ANUL 1880: „AM REMAS PĂTRUNS DE JALE VĂZÂND CALAMITĂȚILE ȘI PUSTIERILE FĂCUTE DE ULTIMUL RĂSBOIU”

Articol publicat Marti, 11 Octombrie 2022

de Grațiela GHEORGHE CARAGICU (gratiela.caragicu@101stiri.ro)

în Hot news, Actualitate, Culturale, Inedit magazin

O carte-document scrisă de marele folclorist, etnograf și muzicolog, Teodor T. Burada, în urma incursiunii sale în Dobrogea anului 1880, suscită, și astăzi, interesul cititorilor, în special al locuitorilor care s-au născut, trăiesc și se simt legați, în vreun fel sau altul, de ținuturile aflate între Dunăre și Mare. Este vorba despre volumul „O căletorie în Dobrogia”, apărut inițial la Tipografia Națională Strada Alecsandri, Iași, o lucrare deosebit de valoroasă readusă în atenția publicului cititor în anul 2019, de către Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”, care a finanțat apariția unei ediții anastatice.

Inclusă între cele 29 de cărți anastatice care alcătuiesc recenta expoziție itinerantă a Centrului „Teodor T. Burada”, “Book Impact - Cartea Dobrogeană”, lucrarea poate fi găsită de către cei interesați să descopere pagini pitorești din istoria, tradițiile și  multiculturalismul dobrogean, și la Biblioteca Județeană “Ioan N. Roman” Constanța. Cartea este realizată în condiții grafice deosebite, respectând patina timpului, fiind legată în piele și păstrată într-o cutie elegantă cu coperți cașerate.

"POESIILE POPULARE, SINGURA LOR AVUȚIE INTELECTUALĂ"

După cum mărturisea însuși Teodor T. Burada, scopul călătoriei sale în Dobrogea (întreprinsă acum mai bine de 140 de ani) a fost „mai mult de a studia credințele, datinile și obiceiurile Românilor ce locuesc acolo, înconjurați de atâtea elemente străine, și a aduna poesiile lor populare, singura avuție intelectuală ce posed”. În incursiunea sa pe tărâmuri dobrogene, mai ales în districtul Chiustendje, Burada este uimit și pătruns de jale observând calamitățile războiului: “Am remas pătruns de jale văzând calamitățile și pustierile făcute de ultimul răsboiu; orașe distruse, sate întregi nimicite", iar cea mai mare parte dintre locuitori este “redusă la miseria cea mai de pe urmă, totul le lipsește, până și hrana de toate zilele”.

Referitor la populația predominantă a zonei, Burada îi amintește pe turci și tătari, întrebându-se: „Se vor putea ei vreodată românisa sau măcar lega de ţara către care au fost alipiţi, astfel ca România să devie pentru dânşii o patrie iubită?“.

Iată ce mai remarca autorul în aceeași lucrare: “Păstorii Mocani sunt foarte primitori și îndatoritori, În călătoria mea, mi s’a întâmplat mai de multe ori a mănca pe la stâni și pe ori unde am fost găzduit cu cea mai mare bunăvoință; voind a-i mulțămi pentru îngrijirea și merindele ce mi se dăduse, micăiure n’au vrut să primească vre-o plată, spunăndu-mi-se că merindele sunt date de la Dumnezeu și nu se cade a se lua plată de la drumeț pentru hodina și mâncarea lui”.

Mai mult, primitori și îndatoritori, păstorii care vin din Transilvania în Dobrogea rămân aici, căsătorindu-se cu fetele localnicilor.

DESPRE STAREA GENERALĂ DE DECADENȚĂ A DOBROGEI

Nemulțumit de agricultură, comerț și industrie, de starea sanitară - frigurile -, cât și de căile de comunicație, Burada vorbește despre starea generală de decadență a provinciei.

În ceea ce privește obiceiurile, credințele și năravurile aflate la noi, având origini la romani, Teodor T. Burada observă că acestea sunt păstrate de “frații noștri din Dobrogia”. „Aşa vedem pluguşorul, buhaiul, colinda religioasă cu florile dalbei, şi cea lumească cu Lerumi Doamne, păpuşele, irozii, steaua, serbarea zilei de 1 Maiu, obiceiurile de la nmormântări şi de la nunţi, tăierea porcilor la Ignat, credinţa în descântece, farmece, vrăji, în prevestirea cucuveicelor, în pocnetul icoanelor, mează-noapte, stafii, strigoi, tricolici, vârcolaci, smei, balauri, în deochi, că sfântul Ilie goneşte dracii când tună şi multe care s-au păstrat de români ori unde s-au aflat ei“, spune autorul.

Din seria cărților anastatice apărute în anul 2019, omagiind Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară, Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean “Teodor T. Burada”, a mai finanțat o serie de volume de colecție, printre care:

  • „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei”, de Ion Ionescu, Tiparul Tribunei Române, 1879, apărut în ediție anastatică la Editura NEXT Book;

  • “Școala românească Dobrogea, dela înființare până la 1938 - Monografie - Istoric, documente, diagrame”, autor Vasile Helgiu, Constanța, 1938, apărută în 2019 la Editura NEXT Book;

  • “Cutreerând Dobrogea Meridională”, autor Dr. R. I. Călinescu, profesor, Editura Adeverul SA, 1935, ediție anastatică apărută la Editura NEXT Book;

  • “Informațiuni asupra Dobrogei - starea ei de astăzi - resursele și viitorul ei’, autor Baronul D’Hogguer, 1879, apărută la Editura NEXT Book;

  • “Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea - trecutul - prezentul - viitorul”, autor Apostol D. Culea, 1928, lucrare apărută în ediție anastatică la Editura NEXT Book. (va urma)