Marti, 20 Ianuarie 2026
Constanţa, 4-12° C Cer în general noros | alte locaţii
Curs valutar
€ 4.9640 $ 4.6302
Căutam colaboratori

Căutam colaboratori!

Și tu poți fi reporter pe 101știri.ro. Trimite-ne ce ai auzit sau văzut interesant, foto, text sau video ori scrie un articol, două, zece și poți să fii reporter pentru o zi. Sau de ce nu... chiar mai mult! Aviz studenților la Jurnalism și tuturor celor care au ceva de spus. Contactați-ne pe office@101stiri.ro

Studiu realizat la Constanța, Bacău, Cluj-Napoca şi Bucureşti

Debutul vieții sexuale și consumul de alcool depind de... anturaj!

Articol publicat Miercuri, 08 Iulie 2015

în Nutriţie & Sănătate

Sursa foto: sanatate.bzi.ro

Sursa foto: sanatate.bzi.ro
Sursa foto: sanatate.bzi.ro

Sursa foto: sanatate.bzi.ro

UNICEF şi Romanian Angel Appeal au făcut public, ieri, 7 iulie, rezultatul unui studiu care arată că atitudinile şi practica prietenilor influenţează debutul vieţii sexuale, dar şi momentul în care adolescenţii încep să fumeze şi să consume alcool sau droguri. Studiul a vizat identificarea normelor sociale care influenţează adoptarea şi menţinerea de către adolescenţi a fumatului, a consumului de alcool şi de droguri, precum şi iniţierea timpurie a vieţii sexuale. În cercetare au fost cuprinşi adolescenţi cu vârste între 10 şi 18 ani care locuiesc în oraşele Iaşi, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa şi Bucureşti.

Adolescenţii spun că adoptarea comportamentelor de risc depinde în mai mică măsură de presiunea directă a grupului din care fac parte, respectiv situaţiile în care cineva îi încurajează verbal să încerce un comportament de risc, şi mai mult de presiunea indirectă, care exploatează dorinţa lor de a simţi că aparţin grupului, că sunt în sincron cu starea generală de spirit.

Potrivit rezultatelor studiului, în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani s-a constatat o prevalenţă foarte ridicată a fumatului. Peste jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încercat să fumeze cel puţin o dată, pe primul loc fiind Bucureştiul (66 la sută), iar pe ultimul loc, Iaşiul (53 la sută).

La întrebarea „Câţi dintre cei de vârsta ta crezi că fumează?", majoritatea adolescenţilor au răspuns „mai mult de jumătate" sau „toţi", ceea ce sugerează existenţa unui climat favorabil fumatului.

În cazul adolescenţilor între 14 şi 18 ani, vârsta medie la care au încercat prima dată să fumeze sau să consume băuturi alcoolice este 13-14 ani, perioadă în care începe să se manifeste acut nevoia de independenţă, de a face lucruri interzise copiilor, susţin autorii studiului.

Majoritatea copiilor cuprinşi în studiu, indiferent de grup sau de vârstă, consideră alcoolul ca fiind distructiv pentru sănătate. Cu toate acestea, la adolescenţii din categoria de vârstă 14-18 ani, experimentarea consumului de alcool nu este considerată în afara normei, consumul ocazional este relativ blamat, însă consumul frecvent este respins de majoritate.

Tinerii din Constanța și București beau alcool cu aprobarea... părinților Iniţiatorii studiului au constatat că un procent important de tineri (17 la sută în Constanţa şi 32 la sută în Bucureşti) consideră că părinţii sunt de acord cu consumul ocazional şi moderat de alcool.

Studiul a mai arătat că grupul de prieteni are o influenţă determinantă în alegerea frecvenţei şi cantităţii consumului de alcool. Rezultatele studiului au indicat că există un consens asupra regularităţii consumului de alcool, iar adolescenţii care sfidează regula animă reacţiile membrilor prin care se încearcă uniformizarea. Astfel, cultura grupului, prin specificul activităţilor în care se implică membrii săi, poate susţine sau nu consumul de alcool.

Autorii studiului au fost surprinşi să constate că nu părinţii sunt un partener semnificativ de discuţie sau o sursă importantă de informaţii, ci mai degrabă prietenii şi media. Pe de altă parte, autorii studiului spun că şcoala oferă puţine oportunităţi de discuţie şi informare, şi nici acelea nu sunt luate în serios de către adolescenţi.

„În ciuda faptului că în şcoli există o infrastructură pentru informare şi că mulţi dintre adolescenţi au indicat nevoia de a discuta cu o persoană mai în vârstă despre sex şi sexualitate, şcoala joacă un rol minor, aproape inexistent în educaţia sexuală a adolescenţilor. Din nou, informaţia pare să ajungă la adolescenţi dinspre media, via prieteni", se arată în studiu.

Constanța, în topul orașelor în care adolescenții și-au început viața sexuală Potrivit rezultatelor studiului, aproximativ o treime dintre adolescenţii din eşantion şi-au început viaţa sexuală, diferenţele între oraşe fiind mici, la limita inferioară situându-se Iaşiul (27 la sută) şi Bacăul (30 la sută), iar la limita superioară, Constanţa (35 la sută).

„Majoritatea celor care şi-au început viaţa sexuală (între 51 la sută în Bacău şi 68 la sută în Bucureşti) au avut doar un partener în ultimele 12 luni, cu diferenţe semnificative între băieţi şi fete: proporţia fetelor care au avut doar un partener este cu 30 la sută mai mare decât în cazul băieţilor. Un număr îngrijorător de adolescenţi au avut contacte sexuale cu patru sau mai mulţi parteneri în ultimele 12 luni: şase la sută în Iaşi şi 20 la sută în Bacău. Datele pentru Constanţa ies cu totul din tipar: doar 20 la sută au avut doar un partener în ultimele luni şi 43 la sută au avut patru sau mai mulţi", se arată în studiu.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a subliniat că unul dintre factorii cei mai importanţi care determină adoptarea unui comportament este imaginea adolescentului în grupul din care face parte.

Pe de altă parte, psihologul Daniela Dumulescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, a spus că adolescentul înseamnă mult mai mult decât comportamente negative, iar perioadele de criză, impulsivitatea, emotivitatea sunt percepute greşit, întrucât ele sunt stări normale în această perioadă. Aceasta a explicat că la nivel cerebral se produc modificări majore, pentru că adolescentul se adaptează la viaţa de adult şi este foarte important ca în această etapă lor să li se asigure un mediu sigur.

În cadrul studiului au fost realizate 30 de interviuri şi şase focus-grupuri cu adolescenţi, două focus-grupuri cu părinţi şi alte trei cu actori-cheie din comunitate. În cea de-a doua etapă, a fost realizată o anchetă pe bază de chestionar standardizat pe un eşantion de 1.870 elevi din şcoli gimnaziale şi licee din cinci oraşe.