Lansare de carte Arina Cojocaru şi spectacol de poezie şi muzică, la Teatrul de Stat Constanţa

Uneori, paşii ne duc exact acolo unde avem nevoie… Aşa se explică faptul că, în seara de 28 ianuarie, am ajuns la lansarea de carte a Arinei Cojocaru, „departe de cotidian, de stres şi de facebook”.

Şi, pentru că „minunile se întâmplă fix la ora douăsprezece, iar la douăsprezece fără patru minute se poate întâmpla orice”, cartea Arinei Cojocaru, care se numeşte „Douăsprezece fără patru minute”, aduce între copertele ei poezii menite să te transpună uşor şi firesc într-o stare de bine şi frumos… O stare de joc, o stare de poveste, de nostalgie, de iubire… Te duce prin copilărie şi înapoi, în prezent, la femeia copil de pe scenă - Arina Cojocaru.

Un om de o mare fineţe sufletească. Şi infinită gingăşie. Ea dedică această carte „căpcăunului amabil”, care este tatăl ei… Acum printre stele… Şi, pentru că nu e nevoie de mai multe cuvinte, Mama îşi are şi ea locul ei acolo.

La această lansare de carte, Arina Cojocaru, actriţă a teatrului de păpuşi şi un om al artei, nu a venit doar cu o minunată carte cu poezii, ci şi cu un spectacol desfăşurat pe scena Teatrului de Stat Constanța. Şi cu mai mulţi invitaţi: Andu Axente, Ana Maria Ştefan, George Eugen Doinaru, Walter Ghicolescu, Dana Manolache, Rovena Paraschivoi, Bogdan Ocheşel, acompaniat la pian de Daniela Gardon şi elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” Constanţa: Cristiana Alexandra Sariu, Mădălin Angelo Năstase.

Astfel, toţi cei prezenţi acolo ne-am bucurat de o oră dedicată iubirii, frumuseţii, gingăşiei şi copilăriei. Clipe nepreţuite, datorită emoţiilor cu care au fost îmbrăcate. Mulţumim tuturor pentru această seară, „departe de stres, de cotidian şi de facebook”!

Plan de evadare

            -Arina Cojocaru

Hai să ne pierdem pe poteci

Necălcate de om până-acum

Departe de asfaltul murdar şi topit,

Să-i spunem oraşului trist

„Rămas bun!”

Iar pădurii umbrite, cu toată iubirea din suflet,

Să-i şoptim: „Bun venit!”.

Să ne facem prieteni o mierlă,

Bursucul şi porcul sălbatic

Şi să privim fascinaţi, păstrând o distanţă prudentă,

Cum urlă la lună un lup singuratic.

Hai să uităm de zgomot de şine

Cu tramvaie ursuze şi călători transpiraţi

Şi mai bine să mergem cu toţii, alene,

În adâncul pădurii unde vom sta agăţaţi

Fiecare de câte o creangă a unui bun, vechi alun.

Hai să-i spunem oraşului trist

„Rămas bun!”