Ne rătăcim, căutându-ne

Ne hrăneam cu iubire, respiram iubire, de parcă oxigenul nu ne-ar fi fost de ajuns. Eram euforici şi plini de planuri. Eram la început, ce ne păsa!

Ne abandonăm în braţele iubirii. Apoi, ne căutăm disperaţi şi nu ne mai găsim Iubirea nu te găseşte întotdeauna pregătit pentru ea. Iubirea te ia prin surprindere. Te seduce, te învăluie în confuzie şi, câteodată, te abandonează. Iubirea te vrea cu totul, nu se mulţumeşte cu jumătăţi de măsură. 

Eşti un întreg format din tot ce ai iubit Miroase a gânduri furate şi sentimente ferecate. Miroase a amintire şi a dor nebun. Miroase a clipe frumoase ce vor rămâne mereu în suflet. Miroase a tine, a fericire şi a prietenie!

Ne rătăcim, căutându-ne Hai, spune-mi, m-ai iubit?! Şi dacă m-ai iubit, de ce nu te-ai oprit?! De ce-ai plecat, când eu ţi-am spus să stai?! De ce n-ai vrut, de ce mi-ai luat, de ce-ai clacat?!

Hei, tu, „străine”, salvează-mă de mine! Alergase prea mult după fericire, iar fericirea se ambiţiona şi o ocolea de fiecare dată. Visase, da, visase,  cu prea mult patos la  acel ceva. Stătea lângă el şi spera că poate, doar poate, el va fi cel care îi va da sufletului ei un pic de linişte, de înţelegere, de armonie. În braţele lui, timpul stătea în loc, iar viaţa i se desfăşura în ritmul unei inimii confuze. Iubirea ei îl înfrumuseţa. Şi, totuşi, iubirea nu-i putea salva pe amândoi. Întotdeauna trebuie să renunţi la ceva pentru a fi altcineva fericit.

De vorbă cu ea Inimă eşti bolnavă, nu te mai recunosc! Unde îţi este curajul, speranţa, pofta de viaţă?! În ce moment ai ales să mori? Te privesc cu dispreţ, clar nu eşti a mea! Ai ajuns să-ţi plângi de milă şi te dezbraci de tine. Vrei să rupi blestemul, dar te arunci în prăpastie. Îţi place durerea, inimă slabă.

Ce-i tatuat în suflet nu dispare Suflet drag, te citesc ca pe o carte minunată şi plină de farmec, o carte a  iubirii eterne în care stiu că sfârşitul  este doar un cuvânt inventat de muritori. Mă înclin în faţa inimii tale, chiar dacă nu mai este a mea. Învingător e cel care ştie să-şi îmbrăţişeze înfrângerea, în sfârşit, am înţeles!