Pe urmele lui Avram Iancu

Casa „Crăişorului Munţilor”, păstrată cu sfinţenie de locuitorii din Inceşti, este locul de naştere al revoluţionarului paşoptist, Avram Iancu. Comuna Avram Iancu este situată chiar în inima Munţilor Apuseni şi este cunoscută atât pentru frumuseţile naturale, cât şi pentru obiectivele turistice unice în ţară. Această casă mică, din lemn, cu două încăperi şi pridvor, cu ferestre înguste şi acoperiş ţuguiat, este, astăzi, muzeu memorial şi monument de arhitectură.

Ultima dorinţă a lui Avram Iancu - Testament „Ultima mea voinţă! Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd, că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presimţire pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voesc dară şi hotărât dispun ca, dupa moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul Naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile Naţiunii mele".

Johanna Farkas, femeia care i-a salvat viaţa Potrivit istoricilor, iubita alături de care „Crăişorul Munţilor” a stat cel mai mult a fost unguroaica Johanna Farkas, cunoscută ca Háni. Aceasta era cu zece ani mai tânără decât Iancu şi locuia în Abrud. O mărturie orală consemnată de Ioan Lupaş menţionează că Háni l-a salvat pe iubitul ei în cel mai critic moment din viaţa acestuia, în luna mai a anului 1848, când maiorul Hatvani intra pe neaşteptate în Abrud pentru a-l surprinde pe Iancu. Aflând că trupele revoluţionare maghiare se apropie de oraş, Háni l-a înştiinţat pe Iancu, rugându-l să plece numaidecât pentru a-şi salva viaţa. Aceasta l-a condus prin grădina din spatele casei, Iancu a părăsit Abrudul, în ultima clipă şi s-a îndreptat spre Câmpeni, unde a organizat contraofensiva împotriva lui Hatvani.