Născut la Roma, într-o familie de nobili creștini, Elefterie a rămas orfan de tată încă de mic. Mama sa, Antia, botezată chiar de Sfântul Apostol Pavel, l-a încredințat spre creștere și educare lui Anichit, Episcopul Romei. Datorită harului său și credinței fierbinți în Dumnezeu, episcopul l-a hirotonit pe Elefterie diacon la vârsta de 15 ani, apoi preot, la 18 ani și episcop al Iliricului, la 20 de ani.
Sfântul Elefterie a reușit să atragă mulți semeni la credința în Hristos, inclusiv pe comandantul Felix, trimis de împăratul Adrian să îl aresteze.
Potrivit crestinortodox.ro, împăratul l-a supus pe Sfântul Elefterie multor torturi: biciuiri, ardere pe pat de fier, aruncarea în smoală clocotită și arderea în cuptor de foc. Izbăvit de puterea lui Hristos, Elefterie a scăpat de aceste chinuri, însă în final, călăii imperiali l-au decapitat, ca și pe Fericitul Felix. Nici mama sa, Antia, nu a scăpat de furia păgânilor, fiind ucisă cu sabia pe când își îmbrățișa și săruta fiul mort.
Moaștele Sfântului Elefterie sunt considerate a fi făcătoare de minuni, fiind aduse la Valona (Albania de astăzi).
Tot astăzi, 15 decembrie, sunt pomeniți: Sfânta Antia, mama Sfântului Elefterie, Sfântul Coremon, Cuviosul Pavel, Sfânta Muceniță Suzana, Sfântul Mucenic Elefterie Cubiculariu și Sfântul Mucenic Vah cel Nou.